Aflat pe 10 iunie la Constanța pentru instalarea noului manager interimar al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, ministrul Culturii, Demeter András István, a făcut un anunț așteptat de mulți ani de iubitorii patrimoniului: Vila Regală din Mamaia va intra, în această vară, într-un proces de punere în siguranță, primul pas concret către salvarea unuia dintre cele mai valoroase monumente istorice de pe litoralul românesc.
Ascunsă astăzi în spatele gardurilor degradate și a vegetației neîngrijite, Vila Regală din Mamaia poartă în zidurile sale o istorie care se confundă cu începuturile stațiunii și cu povestea Familiei Regale a României. Construită între anii 1923 și 1926, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, reședința de vară a Reginei Maria a fost ridicată într-o perioadă în care Mamaia era doar o fâșie liniștită de nisip între mare și lac, departe de agitația care avea să transforme zona într-una dintre cele mai cunoscute destinații turistice ale țării.
Regina Maria vorbea cu dragoste despre această proprietate, pe care o considera una dintre „casele sale de vis”. Aici își imaginase un refugiu luminos, deschis către mare, un loc în care familia regală să se bucure de liniștea litoralului românesc. Destinul avea însă alte planuri. Regele Ferdinand a apucat să viziteze proprietatea doar o singură dată, înainte de a se stinge din viață în vara anului 1927.
Ulterior, vila a fost oferită Principesei Elena, mama Regelui Mihai, iar fotografiile de epocă surprind imagini rare cu viitorul suveran al României petrecându-și vacanțele aici. Printre cei care i-au fost alături s-a numărat și prințul Philip, viitorul duce de Edinburgh și soț al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Construcția impresiona prin dimensiuni și eleganță. Domeniul avea 35 de camere, demisol, parter, etaj și mansardă, fiind dotat pentru acea vreme cu facilități moderne, de la centrală termică și bucătărie complet utilată până la spălătorie și garderobe. Stilul arhitectural combina influențe mediteraneene și orientale, iar ferestrele largi deschideau priveliști spectaculoase către mare.
Astăzi, mare parte din această splendoare s-a pierdut.
Anii de abandon, incendiul din 2012 și lipsa unor intervenții consistente au transformat monumentul într-o ruină aflată într-un proces continuu de degradare. Bucăți din acoperiș și din tavane s-au prăbușit, structura este afectată, iar specialiștii avertizează că anumite zone se află într-o stare avansată de risc.
Deși după 1989 clădirea a fost utilizată ca restaurant și club, soarta sa a devenit incertă după privatizarea din 2003. Au urmat ani de procese și dispute juridice, până când, în 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis revenirea monumentului în proprietatea statului român.
Acum, după ani de promisiuni și proiecte rămase pe hârtie, autoritățile susțin că lucrurile încep să se miște. Ministrul Culturii a anunțat că este aproape finalizat un protocol între Ministerul Culturii, Primăria Constanța și societatea Constanța Patrimoniu, document care va stabili funcțiunile viitoare ale clădirii și pașii necesari restaurării.
Primele măsuri vizează rezolvarea problemelor legate de alimentarea cu energie electrică, securizarea întregului perimetru și intervențiile urgente pentru stabilizarea construcției.
„În această vară, cu certitudine, va avea loc punerea în siguranță a monumentului Vila Regală din Mamaia”, a declarat Demeter András István.
Autoritățile își propun ca, după restaurare, monumentul să devină un important centru cultural al litoralului, un proiect care să urmeze modelul renașterii Cazinoului din Constanța.
Până atunci, Vila Regală continuă să privească spre mare, așa cum o face de aproape un secol. Diferența este că, pentru prima dată după mulți ani, există speranța că povestea ei nu se va încheia printre ruine, ci va continua prin restaurare și redescoperire.
