Tot mai mulți români aleg să își construiască locuințe la sat, într-o tendință alimentată de costurile tot mai ridicate din orașe și de dorința unei vieți mai liniștite, mai aproape de natură. Fenomenul este confirmat și de datele Institutului Național de Statistică, care arată că, în luna aprilie, aproximativ șapte din zece locuințe noi autorizate în România au fost ridicate în mediul rural.

Schimbarea de direcție nu mai este doar o excepție, ci o tendință vizibilă în tot mai multe județe, unde satele devin șantiere în plină expansiune, iar terenurile se vând rapid, la prețuri în creștere.

„La țară e mai ieftin și mai liniște”

În comuna Drăguțești, județul Gorj, noua realitate se vede la tot pasul. Case în construcție, terenuri parcelate și oameni care își ridică locuințele visate de ani de zile.

Pentru mulți dintre ei, decizia a fost una pragmatică, dar și emoțională.

„Pot să lucrez și 10 ore, nu contează câte ore. Costurile sunt mult mai mici la casă decât la oraș și totul e mai viu. Poți să mai faci și altceva în gospodărie. Și e mai multă liniște”, spune Alin, unul dintre cei care își construiesc o casă la țară.

Ștefania, o altă tânără care a părăsit orașul, descrie decizia ca pe o eliberare de cheltuieli și stres.

„La bloc a fost o teroare. Sunt foarte multe cheltuieli. Am găsit un teren bun la preț. În oraș e foarte scump”, spune aceasta.

Satele devin șantiere: creșteri spectaculoase în autorizații

Fenomenul este confirmat și de autoritățile locale. În Drăguțești, cererea pentru terenuri a explodat în ultimii ani, iar prețurile au crescut semnificativ.

„Pe strada principală, metrul pătrat a ajuns la aproximativ 60 de euro. Anul trecut era la jumătate”, spune primarul comunei, Dumitru Popescu, pentru digi24.ro.

La nivel național, statisticile arată aceeași direcție: aproape 70% dintre autorizațiile de construire eliberate în acest an vizează mediul rural. În unele zone, creșterile sunt spectaculoase — în județul Gorj, de exemplu, numărul autorizațiilor a crescut cu peste 100% într-o singură lună.

Întoarcerea spre sat: economie, pandemie și migrație inversă

Specialiștii spun că fenomenul are mai multe cauze. Pe lângă costurile ridicate din orașe, apare și un flux de întoarcere al românilor care au lucrat ani buni în străinătate.

„Este vorba atât de oameni care ies din zona activă a profesiei, cât și de români care revin după 10–20 de ani petrecuți în diaspora”, explică sociologul Enache Tușa.

Astfel, satele devin nu doar locuri de retragere, ci și spații de reconstrucție a unui alt mod de viață.

Deși trendul este în creștere, specialiștii atrag atenția că dezvoltarea rurală vine și cu provocări: infrastructură limitată, servicii publice mai slabe și presiune pe terenurile disponibile.

Totuși, pentru cei care au făcut deja pasul, alegerea pare definitivă. Liniștea, spațiul și apropierea de natură cântăresc mai mult decât agitația orașului.

Iar pentru tot mai mulți români, „acasă” începe să însemne din nou… la sat.