România face pași pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Trei perimetre maritime, cu o capacitate totală estimată la aproximativ 3.100 MW, ar putea fi concesionate pentru construirea unor parcuri eoliene.
Cel mai mare dintre cele trei perimetre are o suprafață de aproximativ 631 de kilometri pătrați și o capacitate estimată la 1.900 MW. Celelalte două au suprafețe de 149 și 168 de kilometri pătrați, fiecare cu un potențial de producție de aproximativ 600 MW.
Lista zonelor care pot fi concesionate a fost aprobată prin HG nr. 664/2026, iar procedurile de concesionare, redevențele și taxele au fost stabilite prin HG nr. 688/2026.
Potrivit ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, înainte de începerea investițiilor sunt necesare atribuirea concesiunilor, măsurători de vânt, studii ale fundului mării și evaluări de mediu. De asemenea, trebuie stabilit modul în care energia produsă în larg va fi transportată la țărm și conectată la rețeaua națională.
Investiții de peste 12 miliarde de lei în rețeaua electrică
Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore depinde și de capacitatea rețelei naționale de a prelua și transporta energia produsă.
Planul Transelectrica pentru perioada 2026-2035 prevede investiții de peste 12 miliarde de lei. Programul include 117 lucrări, dintre care 25 de obiective noi, și vizează modernizarea infrastructurii existente, dezvoltarea rețelei de 400 kV și creșterea capacităților de transport și interconectare.
Ministrul Energiei a vorbit și despre negocierile cu Comisia Europeană privind menținerea în exploatare a patru grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia: trei la Rovinari și unul la Turceni.
Planul revizuit de restructurare a companiei prevede prelungirea procesului până la sfârșitul anului 2029, în contextul întârzierilor în realizarea noilor capacități de producție pe gaze și energie solară.
Autoritățile susțin că menținerea temporară a grupurilor pe cărbune este necesară pentru asigurarea energiei în perioadele de consum ridicat, până când noile capacități vor deveni funcționale.
În cazul în care Comisia Europeană nu va aproba solicitarea României, siguranța Sistemului Energetic Național va trebui asigurată prin capacitățile disponibile, rezervele de sistem, flexibilizarea consumului și importurile de energie. Nu







