Dosarul în care Călin Georgescu și soția sa, Cristela, au ajuns în atenția procurorilor DIICOT își are originea într-o relație de afaceri începută în 2021. La acel moment, omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, căuta finanțare pentru un proiect legat de tranzacții cu aur și ar fi ajuns, prin intermediul lui Călin Georgescu, să îl cunoască pe omul de afaceri constănțean Ionel Rusen.

Ulterior, în această relație a apărut Massimiliano Arena, cetățean italian prezentat drept reprezentant al unei instituții financiare. În centrul discuțiilor s-a aflat o finanțare de șase milioane de euro, pentru care Leu susține că a transferat aproximativ 1,1 milioane de euro drept garanție. Finanțarea nu s-ar mai fi concretizat, iar banii transferați nu ar fi fost recuperați integral. În 2024, Răzvan Leu a depus o plângere la DIICOT, indicându-i pe Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena.

Luni, 21 septembrie 2026, procurorii au făcut cinci percheziții în dosar, inclusiv la locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia.

 O întâlnire care a avut loc în 2021

Răzvan Leu căuta o linie de credit de câteva milioane de euro atunci când s-a întâlnit cu Călin Georgescu.

Potrivit plângerii lui Leu, din 2024, Georgescu i l-ar fi prezentat pe Ionel Rusen drept un om de afaceri „potent și serios”, care ar fi putut intermedia obținerea finanțării.

Din acest punct au început discuțiile care aveau să ducă la o propunere de finanțare în valoare de șase milioane de euro.

Șase milioane de euro, în schimbul unei garanții

În etapa următoare, Ionel Rusen ar fi fost cel care l-ar fi pus pe Răzvan Leu în legătură cu Massimiliano Arena, cetățean italian prezentat drept reprezentant al unei instituții financiare.

Potrivit plângerii, finanțarea de șase milioane de euro urma să fie obținută în baza unei garanții financiare. Leu susține că a transferat aproximativ 1,1 milioane de euro, însă banii promiși nu au mai fost acordați.

După ce finanțarea nu s-a concretizat, omul de afaceri ar fi început să solicite restituirea sumei transferate.

În 2022, potrivit informațiilor publicate anterior despre dosar, Leu ar fi cerut returnarea garanției. Demersurile nu ar fi dus însă la recuperarea integrală a banilor.

Plângerea depusă la DIICOT în 2024

În 2024, Răzvan Leu a depus o plângere penală la DIICOT. În document îi indica pe Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena.

Sesizarea a devenit punctul de plecare al cercetărilor care aveau să continue în următorii ani.

Un element central al plângerii este rolul atribuit lui Călin Georgescu în introducerea lui Ionel Rusen în relația cu Răzvan Leu. Potrivit documentului, Georgescu ar fi făcut prezentarea, după care Rusen ar fi devenit intermediarul prin care omul de afaceri ar fi ajuns la presupusul finanțator italian.

Ancheta a ajuns și în Marea Britanie, Italia și Elveția

Investigația DIICOT a avut și o componentă internațională.

În 2025, procurorii confirmau că cercetările vizau o presupusă înșelăciune și că fuseseră solicitate informații și probe din Marea Britanie, Italia și Elveția.

Potrivit informațiilor din dosar, verificările internaționale erau legate de instituția financiară invocată în discuțiile despre finanțare, de cetățeanul italian și de traseul tranzacțiilor care trebuiau verificate în afara României.

Ce spun procurorii despre mecanismul presupusei fraude

În comunicarea DIICOT referitoare la operațiunea desfășurată luni, procurorii au vorbit despre un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, începând din septembrie 2021, trei persoane ar fi constituit un grup infracțional organizat care ar fi acționat în România și Marea Britanie.

Mecanismul descris de procurori presupunea atragerea unei persoane prin promisiunea unei finanțări de șase milioane de euro. Pentru accesarea banilor ar fi fost solicitată o garanție financiară, în urma căreia ar fi fost transferată o sumă de peste un milion de euro.

Ulterior, victimei i s-ar fi transmis că finanțarea ar putea fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare. În acest context, ar mai fi fost transferați 100.000 de euro.

Prejudiciul calculat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.

 Cinci percheziții în dosar

Ancheta a intrat luni, 21 septembrie, într-o nouă etapă. Călin Georgescu a fost oprit în trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii DIICOT au efectuat o percheziție.

În același timp, anchetatorii au făcut percheziții la alte adrese din București și județul Ilfov. În total, au fost puse în aplicare cinci mandate de percheziție.

Firmele în care a fost implicat Ionel Rusen

Numele constănțeanului Ionel Rusen a apărut anterior și în investigații jurnalistice referitoare la societăți comerciale și operațiuni de finanțare.

Publicația Jurnalul a urmărit traseul mai multor firme în care acesta a fost implicat. Printre acestea se numără DAR Development Group SRL, înființată în 2024 și dizolvată ulterior, și Wall Street Consulting SRL, înființată în 2016 și dizolvată în 2023.

La un moment dat, în structura DAR Development Group au apărut două firme care aveau în spate cetățeni americani, printre care fostul ambasador al Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman.

În cazul Wall Street Consulting, în documentele societății apărea și cetățeana italiană Nicoletta Luisa Liguigli.

De ce apare Călin Georgescu în dosar

Legătura lui Călin Georgescu cu dosarul este asociată, în principal, cu momentul inițial al relației dintre Răzvan Leu și Ionel Rusen.

Potrivit plângerii depuse de Leu, Georgescu ar fi fost cel care i l-ar fi prezentat pe Rusen. Ulterior, Rusen ar fi intermediat legătura dintre Leu și Massimiliano Arena, cetățeanul italian prezentat drept reprezentant al unei instituții financiare.

Acesta este traseul descris în plângerea care a stat la baza dosarului. DIICOT a preluat sesizarea, a desfășurat cercetări timp de mai mulți ani, iar luni a ajuns la efectuarea perchezițiilor.

Redăm mai jos comunicatul DIICOT din 21 septembrie 2026:

„Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București și a localităților Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani) au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste.

Liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracţional pus la cale, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești. Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective.

Probatoriul administrat până la acest moment a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului București și județului Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții. În aceste condiții, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro.

Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro. Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.”