Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe miercuri, 30 septembrie 2026, asupra sesizării formulate de premierul interimar Ilie Bolojan în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Sesizarea vizează disputa privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. CCR a stabilit termenul de 30 septembrie după ce, la 23 septembrie, a amânat pentru a doua oară pronunțarea în această cauză.
Demersul lui Ilie Bolojan a fost depus la 2 iulie, după ce ÎCCJ a obținut în primă instanță o decizie favorabilă în procesul privind plata restanțelor salariale.
Premierul interimar a susținut că instanța și-ar fi depășit atribuțiile în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice și a explicat motivul pentru care Guvernul a sesizat Curtea Constituțională:
„De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.
Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera competențelor atribuite prin Constituție”, a declarat premierul interimar.
Bolojan a invocat și prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, susținând că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară țin de atribuțiile Executivului și Parlamentului.
Aproape 5 miliarde de lei, în joc
Disputa dintre Guvern și ÎCCJ are în centru plata unor drepturi salariale restante rezultate în urma unor majorări salariale acordate retroactiv magistraților.
La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a solicitat Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata acestor drepturi.
Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai și a stabilit că autoritățile trebuie să întreprindă demersurile necesare pentru asigurarea fondurilor și plata sumelor datorate.
Decizia a fost contestată de Guvern și Ministerul Finanțelor. Ulterior, ÎCCJ a amânat de mai multe ori pronunțarea în recurs, următorul termen fiind stabilit pentru 8 octombrie 2026.
Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă aferentă drepturilor salariale restante ale magistraților.
De unde provin restanțele salariale
Sumele revendicate de magistrați au legătură cu majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru perioada începând din 2018.
Potrivit informațiilor prezentate în contextul litigiului, plata unei părți dintre aceste drepturi a fost amânată de Guvern.
Înalta Curte susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești privind drepturile salariale afectează dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat.
CCR urmează să stabilească dacă există sau nu conflictul juridic de natură constituțională invocat de Guvern în relația cu Înalta Curte.
UPDATE. Judecătorii constituţionali au amânat pentru 7 octombrie pronunţarea deciziei în cazul conflictului juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
