Blocarea unor funcționalități ale platformei Work in Romania, utilizată pentru procedurile de angajare a lucrătorilor din afara Uniunii Europene, începe să creeze probleme pentru companiile care depind de personal din state terțe. În acest context, firmele de recrutare încearcă să găsească soluții temporare, inclusiv prin identificarea unor angajați români care să preia, acolo unde calificările și specificul proiectelor permit, posturile rămase neacoperite.

Melania Pop, managing partner al companiei International Work Finder, spune că această variantă poate fi utilizată în anumite situații până când procedurile pentru lucrătorii non-UE vor fi deblocate și clarificate.

„Acolo unde proiectele şi calificările necesare permit acest lucru, venim către clienţii noştri cu o soluţie alternativă: înlocuirea temporară a personalului non-UE cu personal român, până la deblocarea şi clarificarea procedurilor”, afirmă Melania Pop.

Companiile care așteaptă muncitori din afara UE se confruntă cu incertitudini

Problemele au apărut după ce Curtea de Apel București a suspendat executarea ordinului Ministerului Muncii prin care este stabilită lista ocupațiilor deficitare pentru care pot fi recrutați lucrători străini.

În urma deciziei, mai multe funcționalități ale platformei WorkinRomania.gov.ro au fost dezactivate. Printre acestea se află fluxurile privind înregistrarea și autorizarea angajatorilor, dar și depunerea cererilor unice pentru vizele de lungă ședere de tip D/AM2.

Decizia a fost pronunțată într-un dosar în care Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă are calitatea de reclamant, iar Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale este pârât.

Pentru companiile care aveau proiecte construite în jurul recrutării de personal din state non-UE, situația poate însemna întârzieri și incertitudine cu privire la momentul în care lucrătorii vor putea fi aduși legal în România.

Melania Pop descrie situația drept un „blocaj major în accesul lucrătorilor non-UE pe piața muncii din România”. Ea arată că modificările aduse prin OUG 32/2026 au schimbat procedura de angajare a lucrătorilor străini, iar începând din luna august înregistrarea și autorizarea angajatorilor se realizează prin platforma oficială WorkinRomania.gov.ro.

După luni de aşteptare pentru operaţionalizarea noului sistem, ne confruntăm acum cu un nou blocaj procedural, generat de suspendarea unor acte şi fluxuri administrative aferente noii legislaţii”, afirmă reprezentanta International Work Finder.

Potrivit acesteia, efectele sunt resimțite direct de companiile ale căror proiecte presupun utilizarea sau mobilizarea personalului non-UE. Acestea se pot confrunta cu întârzieri, în timp ce angajatorii și furnizorii de servicii de personal se află într-o perioadă de incertitudine procedurală.

Recrutorii încearcă să redistribuie personalul disponibil

Soluțiile temporare nu se limitează la recrutarea de personal român. Georgiana Brudaru, Head of Recruitment la International Work Finder, spune că este analizată, împreună cu fiecare client, și posibilitatea redistribuirii temporare a angajaților disponibili între proiecte.

Decizia este luată de la caz la caz, în funcție de necesarul companiei, competențele angajaților și condițiile contractuale.

„Acolo unde proiectele permit, putem astfel redirecţiona temporar resurse existente către companii care se confruntă cu un deficit urgent de personal, până la deblocarea procedurilor pentru lucrătorii non-UE”, declară Georgiana Brudaru pentru News.ro.

În paralel, echipele de recrutare locală caută candidați disponibili pe piața românească pentru posturile care pot fi acoperite în acest mod.

Brudaru precizează însă că această soluție are limite. Este vorba despre recrutări punctuale, determinate de profilul și localizarea fiecărui proiect, astfel că personalul român disponibil nu poate acoperi integral necesarul de forță de muncă non-UE.

Efectele sunt reclamate și în transport și logistică

Monica Borza, fondatoarea companiei de recrutare ReMArkable Consulting, vorbește, la rândul său, despre un nou blocaj administrativ în recrutarea lucrătorilor din străinătate.

Potrivit acesteia, dificultățile afectează atât persoanele din state terțe care așteaptă să vină în România, cât și cetățenii străini care lucrează deja legal în țară și au nevoie de demersuri administrative pentru continuarea activității sau schimbarea angajatorului.

Borza susține că primele consecințe economice sunt deja vizibile în sectoarele în care deficitul de personal este ridicat.

Compania pe care o conduce activează în principal în industria transportului și logisticii. Potrivit acesteia, unii parteneri au început să anuleze comenzile pentru camioane noi sau să returneze furnizorilor vehiculele aflate în leasing, pe fondul dificultăților de a asigura personalul necesar.

În opinia Monicăi Borza, efectele se propagă de-a lungul întregului lanț economic: de la furnizorii de camioane, care pierd vânzări și implicit taxe și impozite, până la transportatorii care își reduc operațiunile și flotele din cauza lipsei șoferilor.

Ea susține, de asemenea, că sunt afectate veniturile fiscale aferente salariilor unor angajați care ar putea fi recrutați, dar nu pot fi angajați în acest moment din cauza blocajului administrativ.

 Platforma, introdusă prin OUG 32/2026

Actuala procedură de recrutare a lucrătorilor din state terțe a fost modificată prin OUG 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România.

Actul normativ a introdus platforma electronică WorkinRomania.gov.ro, administrată în cadrul infrastructurii Ministerului Afacerilor Interne, și a prevăzut digitalizarea procedurilor referitoare la angajarea cetățenilor străini.

În prezent, suspendarea ordinului privind lista ocupațiilor deficitare a dus la dezactivarea unor fluxuri din platformă. Situația nu privește doar recrutarea unor noi lucrători din afara Uniunii Europene, ci poate afecta și demersurile administrative necesare unor străini care se află deja legal în România.

Datele citate de patronatul Concordia indică aproximativ 180.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene care sunt prezenți și lucrează în România, inclusiv în poziții necalificate. Aproximativ jumătate dintre aceștia se află în București și Ilfov, zone în care deficitul de forță de muncă este, potrivit datelor menționate, unul dintre cele mai puternice.

Pentru anul 2026, contingentul de lucrători nou-admiși pe piața muncii din România este de 90.000 de persoane din state terțe.

În acest context, companiile de recrutare încearcă să limiteze efectele blocajului prin soluții locale și redistribuirea temporară a resurselor existente, însă reprezentanții din domeniu subliniază că aceste măsuri nu pot înlocui integral recrutarea personalului din afara Uniunii Europene.