Premierul Ilie Bolojan a avut prima reacție în cazul generalului Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), după investigațiile publicate de Recorder și Snoop privind activitatea acestuia înainte și după Revoluția din 1989.
Întrebat dacă, în situația în care ar fi fost în locul președintelui Nicușor Dan, l-ar fi retras pe Pahonțu din funcția de șef al SPP, Bolojan a subliniat că evaluarea conducerii serviciului nu intră în atribuțiile Guvernului, ci ale Administrației Prezidențiale.
Premierul a precizat că, înaintea unei decizii, este necesară clarificarea informațiilor referitoare la rolul pe care Pahonțu l-ar fi avut în timpul evenimentelor din 1989.
„Fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Și, din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare”, a declarat Ilie Bolojan pentru Cotidianul.
Șeful Guvernului a adăugat că, în afara informațiilor apărute în spațiul public, nu deține alte date care să îi permită să formuleze o concluzie fără echivoc.
Bolojan: Decizia privind șeful SPP aparține Administrației Prezidențiale
Premierul a insistat că eventuala menținere sau schimbare a conducerii SPP trebuie analizată de autoritatea care are competență asupra instituției.
„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competență asupra acestui serviciu, care este Administrația Prezidențială, nu Guvernul”, a explicat Bolojan.
În opinia sa, clarificarea trecutului și existența unor informații certe sunt importante inclusiv pentru menținerea încrederii în instituțiile statului.
Bolojan a afirmat că încrederea publică reprezintă o condiție esențială pentru funcționarea unui sistem democratic și a pledat pentru mecanisme instituționale care să reducă riscul acumulării excesive de putere.
Premierul susține limitarea mandatelor în funcțiile cu putere mare
În același context, Ilie Bolojan a susținut că mandatele pentru funcțiile care pot concentra o putere importantă în stat ar trebui limitate.
Premierul consideră că astfel de măsuri, alături de mecanisme de control mai clare, ar putea diminua suspiciunile privind influența serviciilor asupra zonei politice sau economice.
„Statele democratice au practici instituționale prin care rezolvă și limitează posibile interferențe”, a spus Bolojan, menționând printre soluții controlul instituțional și limitarea duratei mandatelor pentru funcțiile considerate vulnerabile.
El a precizat că va susține în Parlament demersurile legislative care ar merge în această direcție.
„Voi susține în plan parlamentar toate măsurile în această direcție, în așa fel încât să eliminăm această discuție din spațiul public și toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”, a declarat premierul.
Pahonțu conduce SPP de peste două decenii
Lucian Pahonțu se află la conducerea Serviciului de Protecție și Pază de aproximativ 21 de ani. În spațiul public au apărut în ultima perioadă informații și acuzații referitoare la activitatea sa din perioada Revoluției din 1989 și a evenimentelor din anii următori.
O investigație Recorder susține, pe baza unor documente și mărturii, că Pahonțu, care făcea parte înainte de 1989 din Trupele de Securitate, s-ar fi aflat în zona fostului hotel Intercontinental din București în timpul reprimării manifestației din 21 decembrie 1989. Investigația îl leagă, de asemenea, de evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității.
Pahonțu a recunoscut că s-a aflat la Intercontinental în decembrie 1989, dar a susținut că nu a avut contact cu manifestanții.
Nicușor Dan: Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a reprimat manifestații
Președintele Nicușor Dan a avut o poziție diferită în privința acuzațiilor apărute în presă. Șeful statului a declarat că, în opinia sa, Lucian Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive în timpul Revoluției din 1989 sau al mineriadelor.
Nicușor Dan a condamnat reprimarea manifestațiilor din acea perioadă și a afirmat că o persoană care a participat efectiv la astfel de acțiuni nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat.
În cazul lui Pahonțu, însă, președintele a spus că informațiile prezentate public nu justifică o asemenea concluzie.
Bolojan: „Asta se face instituțional”
Întrebat și despre situația altor servicii de informații și despre mandatele prelungite ale unor șefi de servicii, Bolojan a susținut că schimbările trebuie făcute prin mecanisme instituționale, nu în funcție de persoane.
El a remarcat că Lucian Pahonțu conduce SPP de o perioadă foarte lungă, în timp ce Gabriel Vlase se află de aproximativ opt ani la conducerea Serviciului de Informații Externe.
Potrivit premierului, numirea unor conduceri definitive pentru serviciile de informații ar contribui la eliminarea stării de provizorat și a suspiciunilor din spațiul public.
Bolojan a mai spus că nu a simțit, în propria sa activitate politică, influența serviciilor de informații.
