Rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății arată că un miliard de oameni trăiesc cu anxietate și depresie. Urbaniștii cred că una dintre soluții e chiar în jurul blocului tău. La TILIA – Summitul Orașelor din România, discuția despre orașe sănătoase a coborât rapid de la teorie la realitate, iar Constanța e unul dintre orașele care ar putea demonstra că transformarea e posibilă.

La Summitul Orașelor din România, organizat de Fundația IULIUS în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), primari, arhitecți, urbaniști, finanțatori, oameni din administrație și din societatea civilă, au căutat un răspuns la întrebarea: cum arată un oraș bun de locuit?

Orașele nu se nasc fericite în mod natural

Unul dintre momentele cele mai așteptate ale evenimentului a fost prelegerea lui Charles Montgomery, autorul volumului Orașul fericit și o voce influentă în urbanismul contemporan, care a vorbit despre modul în care designul urban influențează direct bunăstarea oamenilor. Ideea lui de bază nu e nouă, dar rareori e spusă atât de direct: orașele nu sunt neutre. Fie te fac să te simți bine, fie te epuizează.

Tot în cadrul TILIA, Nick Haddock, de la biroul internațional de arhitectură Foster + Partners, a mers și mai departe în analiza sa. A vorbit despre o lume în care urbanizarea accelerată se ciocnește din ce în ce mai tare cu nevoia de natură, de comunitate, de liniște. Cifrele pe care le-a adus pe scenă sunt greu de ignorat: Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste un miliard de oameni trăiesc cu afecțiuni de sănătate mintală – anxietate, depresie -, iar impactul economic al acestora costă anual economia globală aproximativ un trilion de dolari, în pierdere de productivitate.

Bătălia pentru natură și cea pentru urbanism ajung să fie, de fapt, aceeași bătălie. „Oamenii sunt priviți ca niște specii, iar o specie este definită chiar de peisajul său”, a spus Haddock.

Cea mai rapidă urbanizare are loc tocmai în zonele cu valoare ecologică ridicată. Până în 2030, se estimează că 40% din zonele strict protejate se vor afla la mai puțin de 50 de kilometri de un oraș.

Soluțiile nu sunt spectaculoase. Sunt, de fapt, destul de simple: mai mult verde, mai multă apă, mai multe materiale naturale, mai mult spațiu pentru ca oamenii să se întâlnească. Studiile citate arată că persoanele care locuiesc aproape de spații verzi au nevoie de mai puține antidepresive, că proximitatea față de natură poate preveni diabetul, că expunerea la verde restaurează capacitatea de gândire creativă, tocmai tipul de gândire pe care inteligența artificială nu îl poate înlocui, dar pe care viața urbană aglomerată îl erodează zi de zi.

TILIA nu a fost un summit despre viziuni frumoase, ci a fost despre opțiuni verificate și implementate în alte zone din lume care au îmbunătățit calitatea vieții oamenilor. Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare IULIUS, a prezentat în cadrul summitului proiectele companiei și viziunea care le stă la bază, aceea că marile transformări urbane pornesc din curaj, încredere și capacitatea de a vedea potențial acolo unde alții văd doar limite.

„La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru generații, nu pentru randamente rapide”, a spus ea. „Am auzit de nenumărate ori că nu se poate: că nu se poate reloca, decontamina, bioremedia sau reconecta o platformă industrială la oraș. Dar experiența noastră ne arată că unele proiecte par imposibile doar până devin realitate”.

Pentru constănțeni, aceste cuvinte au o miză concretă. Compania IULIUS se află într-o nouă etapă strategică, cu investiții de peste 1,3 miliarde de euro alocate pentru proiecte majore, dintre care unul este un proiect amplu de reconversie urbană a unui fost sit petrolier de 38 de hectare, la Constanța. Este vorba despre fosta platformă de nord a Oil Terminal, un teren care a stat zeci de ani în afara vieții orașului, blocat între trecutul industrial și un viitor pe care nimeni nu îndrăznea să îl imagineze.

IULIUS a îndrăznit: o investiție de peste 800 de milioane de euro, 38 de hectare care trec printr-un proces de decontaminare, proces vital pentru a putea fi redate orașului, un proiect care urmează să fie realizat de același birou Foster + Partners prezent la Iași – cei care au semnat Apple Park sau Bloomberg Headquarters, ceea ce oferă o idee despre ce fel de oraș vrea Constanța să fie.

Grădinile ca infrastructură

Un detaliu care a circulat printre cifrele summitului merită scos la lumină: IULIUS gestionează în prezent peste 180.000 de metri pătrați de parcuri urbane prin programul Grădinile IULIUS. La scara la care se lucrează, spațiul verde nu mai e un accesoriu al unui proiect imobiliar. E infrastructură, e sănătate publică. E tipul de investiție despre care peisagistul Nick Haddock a vorbit pe scena de la Iași, aceea care reduce facturile la medicamente și crește calitatea vieții mai eficient decât orice campanie de awareness.

Summitul TILIA a conturat, încă de la prima ediție, direcția că orașele viitorului nu pot fi construite fragmentat, ci prin colaborare, viziune, soluții integrate și mecanisme de finanțare adaptate complexității urbane. Orașele au nevoie de spații publice care aduc oamenii împreună, de natură, de mobilitate inteligentă și de arhitectură de calitate, dar și de administrații capabile și de parteneriate reale între sectorul public și cel privat.

Constanța are toate ingredientele pentru o asemenea transformare. Are un trecut industrial care poate deveni viitor urban. Are un investitor care a mai făcut asta la Iași, la Cluj, la Timișoara. Și are, acum, și o conversație națională care îi dă un cadru.

Rămâne însă  întrebarea pe care Summitul Orașelor din România a pus-o în mijlocul mesei: avem curajul să vedem potențial acolo unde azi vedem doar risc?