Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj cu prilejul comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iași, avertizând că manifestările extremiste și discursul instigator la ură reapar în spațiul public, atât în România, cât și în alte state europene.

Mesajul șefului statului a fost prezentat de Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni, în cadrul ceremoniei desfășurate la Cimitirul Evreiesc din Iași.

Președintele și-a început discursul evocând cuvintele laureatului Nobel Elie Wiesel.

„Nu mor cu adevărat decât cei care sunt uitaţi…” Aceste cuvinte, care sintetizează profund filosofia de viaţă a lui Elie Wiesel, ne amintesc că memoria este o formă de dreptate, de demnitate şi de responsabilitate. Comemorăm astăzi 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, una dintre cele mai tragice şi dureroase pagini din istoria României. Pogromul din iunie 1941 rămâne o cicatrice adâncă în istoria şi conştiinţa naţională, o consecinţă devastatoare a antisemitismului, a intoleranţei şi a urii îndreptate împotriva semenilor. Eroziunea spiritului civic, abandonarea solidarităţii şi a compasiunii în faţa radicalizării discursului public, a nedreptăţii şi a crimei l-au determinat pe unul dintre cei mai lucizi martori ai epocii, scriitorul Mihail Sebastian, să noteze în Jurnalul său că „masacrul de la Iaşi este o obsesie de care nu scăpăm”, surprinzând cu durere modul în care violenţa era tolerată, încurajată şi transformată de autorităţile vremii într-o politică sistematică de persecuţie împotriva evreilor.

Nicușor Dan a subliniat că, la 85 de ani de la tragedie, comemorarea reprezintă atât un gest de respect față de victime, cât și un angajament pentru apărarea adevărului istoric.

„Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci şi o expresie a respectului pentru demnitatea umană şi o garanţie că lecţiile trecutului nu vor fi uitate. Pogromul de la Iaşi nu a reprezentat doar tragedia unei comunităţi, ci şi o traumă profundă pentru întreaga societate românească.

Șeful statului a atras atenția că intoleranța și discriminarea reprezintă primele etape ale unor fenomene care pot conduce la tragedii similare.

„Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violenţă extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor şi a excluderii. Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spaţiul public, atât în România, cât şi în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificaţie suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci şi un avertisment. Ne reaminteşte că pericolul nu a dispărut, că extremismul şi revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentaţii reale.”

În mesajul său, președintele a evidențiat și rolul educației în prevenirea repetării unor astfel de tragedii.

„Tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust şi despre responsabilităţile care au făcut posibile aceste crime. Numai prin cunoaştere, spirit critic şi cultivarea respectului faţă de diversitate putem construi o societate rezilientă în faţa manipulării, a urii şi a extremismului. În acelaşi timp, avem obligaţia de a păstra şi valorifica locurile memoriei, mărturiile supravieţuitorilor şi rezultatele cercetării istorice, pentru ca generaţiile viitoare să înţeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci şi de ce asemenea atrocităţi nu trebuie să mai fie posibile niciodată.”

Nicușor Dan a arătat că România a făcut progrese importante în consolidarea cadrului legislativ și instituțional pentru protejarea drepturilor omului și combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discursului instigator la ură, subliniind că aceste realizări trebuie consolidate în continuare.

În încheiere, președintele a transmis un omagiu victimelor, supraviețuitorilor și celor care au avut curajul să salveze vieți în timpul persecuțiilor.

„La această comemorare, aducem un omagiu victimelor, supravieţuitorilor şi tuturor celor care au avut curajul să se opună răului şi să salveze vieţi omeneşti în vremuri de întuneric moral. Memoria lor ne obligă să rămânem vigilenţi şi să apărăm, zi de zi, valorile umanităţii, ale demnităţii şi ale convieţuirii paşnice. Fie ca amintirea victimelor Pogromului de la Iaşi să rămână veşnic vie în conştiinţa noastră şi să ne călăuzească în construirea unei societăţi întemeiate pe adevăr, respect, solidaritate şi pace.”

La manifestările organizate la Iași a participat și președintele Statului Israel, Isaac Herzog, care urmează să aibă luni o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan.